Când eram mic, mama avea o regulă clară:
„Poartă bumbac, că-i natural și sănătos!”
Și nu doar mama, ci cam toată lumea. Problema? În frig și umezeală, sfatul ăsta e inutil, dacă nu chiar periculos.
🔻 Alte preconcepții populare greșite:
❌ „Bumbacul ține de cald.” → Doar până se udă, apoi devine o capcană.
❌ „Hainele groase sunt mai călduroase.” → Nu grosimea contează, ci stratificarea și materialul.
❌ „Nu contează ce ai pe dedesubt, atâta timp cât ai o geacă bună.” → Contează enorm. Dacă primul strat e din bumbac și se udă, vei îngheța chiar și în cea mai bună geacă.
În comunitățile de munte și supraviețuire există o regulă clară:
🚨 „Cotton Kills.”
Bumbacul absoarbe apa, reține umezeala și fură căldura corpului de 25 de ori mai repede decât aerul uscat. Dacă ești afară și se udă, nu te protejează – te condamnă.
Acum ok, nu ieșim pe munte în fiecare zi, deci n-o să ne “rezolve” bumbacul ăsta nemilos.
Dar poate coordonăm oameni care lucrează în frig, zilnic, în perioada asta. Și munca lor nu diferă prea mult de ce solicită un traseu montan. Dimpotrivă.
Lasă-le echiparea la voia întâmplării și vei avea:
❄️ Timp pierdut „să se încălzească băieții” → productivitate minimă.
🖐️ Mâini înghețate → dexteritate zero.
🤧 Mai multe răceli, mai multe zile libere → bani aruncați pe fereastră.
✅ Ok, și ce e de făcut?
🔹 În primul rând, renunță la bumbac în perioadele reci sau alege combinații cu o cantitate cât mai mică. Optează în schimb pentru țesături tehnice (poliester Oxford sau Ripstop acoperite cu PVC sau TPU), purtate în straturi.
🔹 În al doilea rând, folosește certificările europene pentru alegerea echipamentelor potrivite. E unul din avantajele faptului că facem (încă) parte din UE și îți oferă garanția că echipamentele și materialele folosite au fost testate pentru riscurile acoperite:
✔️ Îmbrăcăminte rezistentă la frig și ploaie:
🔹 EN 342 (frig pronunțat, sub -5°C), EN 14058 (frig ușor, peste -5°C)
🔹 EN 343 (impermeabilitate)
✔️ Mănuși rezistente la frig:
🔹 EN 511
🚨 Pentru că echipamentul potrivit nu e doar despre confort, ci despre eficiență.
O firmă poate „economisi” la echipamente, dar pierde zilnic în productivitate, siguranță și sănătate. Cât costă o oră pierdută pe om? Cât costă o săptămână cu oameni în concediu medical?
Cel mai ieftin echipament e ăla pe care-l cumperi o dată și care îți permite să îți desfășori activitatea fără întreruperi.
💡 Dacă vrei să alegi echipamente care chiar fac diferența, pe Tresa.ro poți filtra rapid după materiale, certificări și nivel de protecție. Sau, dacă nu ai timp să stai să cauți, discută direct cu un consultant.
💬 Tu cum alegi echipamentele pentru sezonul rece? După preț sau după performanță?
🔹 Adevăr incomod: Poate că oamenii din teren nu trag chiulul iarna. Doar îngheață.